Descifrează inflamația, cauzele și consecințele acesteia asupra sănătății tale zilnice

 

Descifrează inflamația, cauzele și consecințele acesteia asupra sănătății tale zilnice

Articol de Monica Ionescu - Terapeut Terapii Complementare, Clinica Medicala de recuperare - OHT Medical Center  

    Inflamatia este un fenomen care face parte integrantă din sistemul tău imunitar. Este un fenomen benefic care permite organismului nostru să se apere împotriva agresiunilor de orice natura. (inflamație acută). Cu toate acestea, atunci când reacția inflamatorie persistă în timp, pot apare  complicații de sănătate. Deoarece această inflamație cronică nu este neapărat vizibilă, este important să se cunoască cauzele pentru a o încetini și reduce cât mai repede posibil. 
Este mai bine să previi decât să vindeci!
Iată câteva informații pentru a înțelege cum funcționează mecanismele inflamatiei, cauzele și consecințele sale, informații care vă vor conduce la soluții prin care putem controla inflamația.

De retinut:

• Inflamatia este un mecanism de apărare al organismului, esențial pentru supraviețuirea sa.
• Corpul știe, în general, cum să regleze inflamația.
• Există 2 tipuri principale de inflamație: acută și cronică.
• Dieta, soarele, poluarea și stresul pot crește răspunsul inflamator.
• Dieta poate fi și protectoare: există alimente proinflamatoare, iar altele antiinflamatoare.
• Inflamația cronică contribuie la apariția multor tulburări de sănătate.
• Este posibil să încetinești inflamația prin adoptarea unui stil de viață echilibrat.

Inflamația, reacție a sistemului imunitar   

    Ce este inflamația?
    Inflamația, denumită și răspuns inflamator, este esențială pentru supraviețuirea organismului. Este declanșată ca răspuns la un atac asupra organismului, fie el intern sau extern. Această reacție va ajuta apoi organismul să scape de elementele patogene, elemente care pot provoca disfuncții. De asemenea, va contribui la eventualele reparații ale țesuturilor deteriorate.
Inflamația apare în 3 etape principale

1. Detectare: corpul observă problema. Identifică intrușii și țesuturile deteriorate.
2. Eliminare: la locul inflamației au loc reacții specifice pentru a scăpa de acești intruși sau pentru a-i izola si a-i face inofensivi.
3. Reparație: odată ce intrușii au fost eliminați, alte reacții fac posibilă repararea țesuturilor deteriorate.

    Un exemplu concret de inflamație? Stim ca orice rana inflamată devine roșie. Această înroșire este o reacție fiziologică vizibilă, ca răspuns la un “atac” (rănire sau infecție). Această inflamație este temporară, se numește inflamație acută. Se distinge de inflamația cronică, care persistă în timp.
    Rețineți că inflamația acută are loc în țesuturile vascularizate (adica bogate in vase sanguine). Într-adevăr, țesuturile mai slab vascularizate nu pot dezvolta fenomenul de inflamație. Reacția inflamatorie acută are loc în principal în țesutul conjunctiv, în piele, mușchi sau articulații.

Implicarea sistemului imunitar

    Inflamația este un mecanism natural de reglare în corpul tău. Corpul atacă „ceea ce nu aparține organismului” și tolerează „ce recunoaște ca aparținând organismului”. Acest mecanism este un element esențial în funcționarea sistemului imunitar. 
Există 2 tipuri de imunitate:

•     Imunitatea înnăscută: stabilește o reacție imediată pentru a detecta “intrușii” și a-i distruge. Răspunsul inflamator nu este atunci foarte specific deoarece recunoaște doar antigenele „generice” (moleculele cel mai des întâlnite în agenții patogeni). Acest răspuns rămâne de amplitudine redusă.
•     Imunitatea adaptativă: apare puțin mai târziu, este și mai specifică. Într-adevăr, implică limfocite, celule capabile să se adapteze la natura pericolului și să amplifice răspunsul imun. Răspunsul este, prin urmare, foarte specific (de exemplu, producerea de anticorpi) și de mare intensitate. În plus, limfocitele au o capacitate de memorie: dacă pericolul reapare, își vor aminti și apoi vor putea răspunde mai rapid și mai eficient.

Diferitele tipuri de inflamație

    În funcție de localizarea inflamației, aceasta va avea un alt nume. Cu toate acestea, este ușor de recunoscut datorită sufixului lor în general în “-ita”: artrită (articulații), tendinită, rinofaringită, otită (ureche) etc.
    Inflamația acută, și deci temporară, are o acțiune protectoare. Totuși, dacă este cronică, situația este anormală. Când este de intensitate scăzută și silentioasă, cu alte cuvinte nu este vizibilă, se numește inflamație de grad scăzut sau de nivel scăzut.    
    Inflamația poate fi vizibilă sau observabilă (măsurabilă), ca și în cazul inflamației gingiilor, de exemplu, sau poate fi invizibilă sau ascunsă, cum ar fi inflamația articulațiilor. Asta nu înseamnă că este mai puțin periculoasă, ba dimpotrivă, as zice, pentru ca poate fi decoperită mai greu, în urma unor investigații clinice și para-clinice. 

Consecințele inflamației

Care sunt consecințele vizibile și invizibile ale inflamației?

Consecințele locale
Cele mai des intalnite 4 semne de inflamație sunt următoarele:

• Roşeaţă
• Edem
• Căldură
• Durere

    Roșeața, umflarea (edematierea) și căldura sunt toate cauzate de dilatarea vaselor. Într-adevăr, diametrul vaselor tale de sânge va crește pentru a accelera fluxul de sânge, aceasta se numește vasodilatație, datorită careia celulele albe din sânge, vor ajunge apoi mai repede la locul inflamației. Atacul va fi “îngrijit” rapid de organism.
    Durerea, la rândul ei, se datorează stimulării terminatiilor nervoase în zona inflamației. Întregul organism lucrează pentru a repara țesutul deteriorat cât mai repede posibil.
    Cu toate acestea, aceste 4 semne nu apar de fiecare dată. Unele inflamații nu provoacă umflături, căldură sau durere. 
    Inflamația de care ar trebui să ne ferim cel mai mult este cea fără durere, ale cărei simptome nu sunt detectabile. Se manifestă diferit și în special prin oboseală.

Consecințele pe termen lung

    Inflamația cronică, la rândul ei, poate avea repercusiuni de mai lungă durată, care poate determina anumite probleme de sănătate. 
    Reacția inflamatorie provoacă stres oxidativ care sta la baza imbatranirii premature a organismului și reprezinta dezechilibrul creat între radicalii liberi și antioxidanții din organism. Este unul dintre cele mai eficiente mecanisme antimicrobiene ale sistemului imunitar. Cu toate acestea, oxidarea excesivă va distruge, de asemenea, țesuturile din jur și va accelera îmbătrânirea celulară a corpului dumneavoastră. 

    Inflamația acută contribuie la apariția bolilor inflamatorii cronice. Ele pot afecta în special intestinul, în contextul bolilor inflamatorii cronice la nivelul intestinului (IBD) și se caracterizează prin inflamarea mucoasei tractului digestiv, cauzată de o perturbare a sistemului imunitar. Aceste boli cronice pot afecta alte organe, cum ar fi inima și arterele, sistemul nervos, etc.  Într-adevăr, inflamația, în special printr-un stil de viata în care preponderentă este “dieta” proinflamatoare, contribuie la apariția bolilor cardiovasculare și a bolilor degenerative.


Cauzele inflamației  Tulburări care favorizează inflamația

    Inflamația este foarte adesea cauzată de infecții care se caracterizează prin invazia unui intrus în organism si care provoacă modificări ale țesuturilor. Acest “intrus” poate fi o bacterie, un parazit, un mucegai sau chiar un virus, de care trebuie să scăpăm pentru a rămâne sănătoși. Acesta este momentul în care se declanșează inflamația.
    Un alt scenariu: pătrunderea de corpuri străine (de exemplu: așchie), agenți fizici și chimici (de exemplu: toxine) în corpul tău care pot provoca, de asemenea, reacții inflamatorii. Această intruziune nu duce neapărat la infecție atunci când este controlată rapid și eficient.
    În cele din urmă, o disfuncție a sistemului imunitar este cauza bolilor autoimune. Aceste boli rezultă dintr-un atac al sistemului imunitar împotriva propriilor constituenți ai organismului, pe care, în mod greșit, îi consideră străini. Sunt mecanisme studiate din ce în ce mai mult în ultima vreme, iar noile studii ofera multa informatie și explicatii referitoare la mecanismele care declanșează răspunsul imunitar in bolile autoimune.

Stilul de viață, propice inflamației

    Stilul de viață are un rol important în declanșarea inflamației cronice. Putem influența cu ușurință prin adoptarea unui stil de viata care sa aibă rolul de a preveni inflamatia cronica.
    Dieta are o importanta decisivă. Într-adevăr, anumite alimente sunt considerate „proinflamatorii”: ele amplifică inflamația. Vinovații includ carnea roșie/cărnurile reci, băuturile zaharoase și carbohidrații rafinați. Printre carbohidrații rafinați găsim pâinea albă, cerealele pentru micul dejun sau biscuiții industriali. Grăsimile saturate (de exemplu untul) și grăsimile trans (de exemplu, alimentele prăjite) sunt, de asemenea, considerate „proinflamatorii”.
    Noțiunea de echilibru este esențială în alimentatie! Nu are rost să ne privam, trebuie mai presus de toate să învățăm să adaptăm frecvența consumului de alimente proinflamatorii.

    Mediul înconjurător poate provoca, de asemenea, un răspuns inflamator. Soarele, de exemplu, poate fi un declanșator. Când ești supraexpus, corpul tău reacționează la razele UV și se apără împotriva acestui atac declanșând inflamația, aceasta este ceea ce numim arsuri solare. Sau radiatiile electromagnetice in care ne “invartim” în fiecare zi - fie wi-fi, microunde, radio, infrarosii, etc 
    Atmosfera este și ea determinantă. Aerul poluat și tutunul vor fi cauze semnificative ale inflamației. Substanțele inhalate sunt considerate străine de organismul tău care va căuta apoi să le elimine. În cele din urmă, un stil de viață stresant poate fi și cauza inflamației.

Rolul microbiotei în inflamație

    Microbiota sau flora intestinala devine un termen din ce în ce mai folosit și studiat, in ultima vreme. Microbiota este formată din comunități de bacterii, virusuri, dar și ciuperci –(fungi)) cu o complexitate mai mare decat genomul uman. Acest set de microorganisme prezent de miliarde în intestinul nostru joacă un rol important în menținerea sănătății și contribuie la dezvoltarea și asigurarea capacitatii de aparare imune, la sinteza de acizi grasi cu lant scurt, precum și a vitaminelor indispensabile unei bune funcționari a metabolismului. Prin păstrarea unei imunități eficiente, microbiota contribuie la controlul inflamației. Ceea ce mâncăm afectează flora intestinală și, prin urmare, microbiota. 

Ce soluții poți adopta pentru a reduce inflamația?

Tratamentul inflamației
    Deși cea mai bună soluție este prevenirea inflamației, este posibilă și reducerea intensității acesteia. Pentru aceasta, există medicamente specifice: antiinflamatoare nesteroidiene și corticosteroizi. Însă, aceste medicamente nu pot trata cauza inflamației. Ele vor reduce doar simptomele în timp ce organismul va continua sa lupte împotriva agresiunii actuale. Cele mai cunoscute medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS - clasa de medicamente utilizate pentru efectele cunoscute de ameliorare a durerii, de reducere a inflamatiei si de combatere a febrei) sunt aspirina și ibuprofenul, etc. În ceea ce privește corticosteroizii, ei sunt antiinflamatoare steroidiene, mult mai puternice decât medicamentele nesteroidiene, derivate din cortizol și cortizon, doi hormoni implicați în metabolismul organismului.
Importanța dietei
    Dieta antiinflamatorie are rol protector în inflamatie. Într-adevăr, deși anumite alimente sunt „proinflamatorii”, altele sunt dimpotrivă „antiinflamatorii”. Prin urmare, ele vă pot ajuta organismul să gestioneze inflamația cronică. Încă o dată, obiceiurile tale alimentare vor avea o mulțime de consecințe asupra sănătății tale zilnice. Printre aceste alimente protectoare, găsim:

• Fructe și legume: spanac, sfeclă, broccoli, dar și ananas, merișoare și struguri de exemplu.
• Cerealele integrale, cum ar fi pastele integrale, orezul integral și pâinea integrală.
• Ceaiul, în special ceaiul verde, o sursă naturală de flavonoide.
• Cafeaua are și proprietăți antiinflamatoare

    De asemenea, puteți opta pentru alimente care conțin probiotice, omega-3 sau vitamina D3, care sunt benefice și în gestionarea inflamației:

• Probiotice: microbiota ta are un rol vital în controlul inflamației; putem consuma probiotice, microorganisme benefice pentru flora ta intestinală pe care le găsim în produsele lactate și alimentele fermentate precum varza sau țelina sau în produse standardizate.
• Omega 3: sunt acizi grași nesaturați, esențiali pentru buna funcționare a organismului, benefice în prevenirea inflamației. Le găsim în uleiurile vegetale, în peștele gras sau în semintele de in și nuca.
• Vitamina D3 este principala vitamina implicată în reglarea inflamatiei. (ficatul de cod și peștele gras)

De reținut ca anumiți micronutrienți sunt foarte utili în cazurile de inflamație.

    Rolul plantelor în calmarea reacțiilor inflamatorii nu mai trebuie dovedit. Numeroase studii au arătat că substanțele de origine vegetală, cum ar fi compușii fenolici, inclusiv taninurile și flavonoidele, printre altele, sunt benefice pentru inflamație. Se găsesc în ceai, fructe roșii sau spanac sau chiar anumite condimente precum ghimbirul, turmericul sau ardeiul iute.
    Anumite vitamine sunt, de asemenea, importante în gestionarea inflamației. Cele mai eficiente vitamine sunt vitaminele A, C, E și D. Vitamina D3 în special joacă un rol esențial în reglarea răspunsului imunitar. Vitamina E este conținută în uleiurile vegetale și în anumite semințe oleaginoase (nuci, migdale, alune etc.). Vitamina C se găsește, printre altele, în citrice, vitamina A în organe și vitamina D în lapte, pește precum heringul sau macroul și, de asemenea, în legume.

Iată două rețete ideale pentru a te ajuta să lupți împotriva inflamației!

Bol cu ​​somon (ingrediente pentru 2 persoane)

400 g somon
1 lingura de sos de soia
1 linguriță de ulei de măsline
putin ulei de susan
1 catel de usturoi, tocat marunt
100 g de orez brun
1 avocat
½ mango
½ ceapă roșie
Bol somon: Începeți prin a pregăti marinada. Amesteca sosul de soia, uleiul de măsline, uleiul de susan și usturoiul. Taie somonul în cuburi și adăuga în marinadă. Lăsa să stea cel puțin 10 - 15 minute la marinat. Trage la tigaie somonul marinat.

Gătește orezul brun conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Între timp, tăiați toate ingredientele: mango-ul în cuburi mici, avocado în felii subțiri și ceapa în bucăți mici. Se condimentează cu puțin sos de soia, sare și piper. Serviti imediat!

Ovăz cu afine (ingrediente 1 persoană)

50 g fulgi de ovaz
1 lingurita de seminte de chia
150 ml lapte
2 linguri de merisoare
1/2 iaurt grecesc
1 lingurita de miere

Pune într-un castron fulgii de ovăz, semințele de chia, laptele și merisoarele. Adăuga un sfert din iaurtul grecesc la acest amestec. Amestecă și acoperă totul cu iaurtul și mierea rămase. Lasă la frigider peste noapte sau cel puțin 5 ore înainte de servire.

Pentru a crea noi combinații de arome, nu ezitați să vă îmbunătățiți baza de ovăz cu fructe, mirodenii precum scorțișoară, chipsurile de ciocolată sau chiar piureul de migdale. Acest mic dejun sănătos este o modalitate excelentă de a-ți începe ziua!

Sanatate la Puterea a Treia 

Pacea Eului 


Referinte
INSERM, Inflammation et maladies : clés de compréhension, 2012.
Reimund, JM., Stress oxydant au cours des syndromes inflammatoires chroniques, 2002.
Taghrid Bahig El-Abaseri, The Epidermal Growth Factor Receptor Increases Cytokine Production and Cutaneous Inflammation in Response to Ultraviolet Irradiation, 2013. https://downloads.hindawi.com/archive/2013/848705.pdf  
O’Neill, M S., Air pollution and inflammation in type 2 diabetes: a mechanism for susceptibility, 2006.
Black, P H., Stress, inflammation and cardiovascular disease, 2002.
Belkaid Y., Role of the Microbiota in Immunity and Inflammation, 2014.
Paiva CLRS., Consumption of coffee or caffeine and serum concentration of inflammatory markers: A systematic review, 2017.
Prado MR., Anti-inflammatory effects of probiotics, 2019.
Harrison SR et al. Vitamin D, Autoimmune Disease and Rheumatoid Arthritis. Calcif Tissue Int. 2020 https://link.springer.com/article/10.1007/s00223-019-00577-2
Nunes CDR., Plants as Sources of Anti-Inflammatory Agents, 2020.
Kaur, K., Micronutrients and bioactive compounds in oral inflammatory diseases, 2019.
Laboratoires Lescuyer - Conseils de santé, 2020